Despre acest subiect am vorbit deja în două dintre prezentările precedente, legat de adenomioza. 
Endometrioza înseamnă prezenta de insule de endometru (adică mucoasa uterină) în afara cavității uterine. Aceste insule de endometru pot fi localizate în grosimea peretelui uterin - adenomioza, sau oriunde în corp, de departe cel mai frecvent în zona pelvină. Adică pe trompe, pe ovare,pe rect, adică pe peritoneul ce învelește organele situate în pelvis. Rar, dar nu imposibil, apar asemenea insule de endometru la distanță de pelvis, de exemplu în plămâni. 

Acum vreau să punctez din nou mecanismul acestei boli, apoi voi prezenta și simptomatologia. 
Endometrul este membrana ce tapetează cavitatea uterină, foarte importantă pentru sarcina. Pentru ca oul, odată format se implantează, intră în totalitate în grosimea endometrului, unde se va dezvolta pe întreagă durată a sarcinii. În plus, partea placentei dinspre mamă se formează tot din acest endometru, devenit decidua după implantarea oului. 
Pentru ca implantarea să se poată realiza este absolut necesară pregătirea endometrului, care pregătire înseamnă inclusiv îngroșarea lui până la chiar doi centimetri (endometrul astfel pregătit se cheamă decidua). 
În cazul în care nu se produce fecundatia, endometrul pregătit pentru sarcină urmează să dispară. Adică, sub efectul jocului hormonilor, ovarieni endometrul se rupe, de desprinde, practic, în totalitate de pe pereții uterului și se exteriorizează prin col și vagin, în procesul menstruatiei. Peretele uterin rămâne denudat, de aici vine sângele din cursul menstruatiei. Se oprește sangerarea în câteva zile prin creșterea rapidă a noii mucoase uterine. 

Problema este ca si in insulele de endometrioză, endometrul are aceeași evoluție ca a endometrului din uter, adică, după ce a fost pregătit pentru sarcină, inclusiv îngroșat semnificativ, el se va rupe, la fel ca endometrul din uter. Dar, endometrul necrozat din zonele de endometrioză nu are unde să se evacueze. Astfel, în zonele de endometrioză se produc aglomerări de celule endometriale moarte. Organismul percepe aceste aglomerări de celule moarte ca pe niște agresori, ca pe un non self. Si declanșează singura reacție de răspuns pe care o cunoaște - inflamația. Iar inflamația este, practic, singura cauză de durere în corpul omului. 
Inflamația presupune mobilizarea tuturor mijloacelor de luptă împotriva agresorului, fie el factor fizic(tăietura, opărit, etc), chimic, microbian, sau aglomerare de celule moarte (infarct de miocard, sau cerebral etc, sau endometrioză. Și, în cursul desfășurării acestui mecanism, se sintetizează și substanțele vinovate de senzația de durere. 
De aceea diagnosticul de endometrioză este, practic, clinic. Și anume durerea mare menstruala de pe la 16 17 18 ani, practic de când ciclurile menstruale devin ovulatorii. 
Dar, complicațiile cele mai de temut sunt cele date de boala aderentiala. Adica se formează niște benzi fibroase care în timp solidarizează între ele organele pelvine, apoi și abdominale și se ajunge astfel la un,bloc aderential, ce înglobează uter, trompe, ovare, sigmoid, rect, epiploon, anse de intestin subțire. Se ajunge astfel la un bloc aderential, în care nimic nu mai funcționează cum ar trebui. Acestea sunt cazurile în care este necesară chirurgia. Intervențiile chirurgicale sunt, însă, printre cele mai grele din chirurgie, nu numai pentru medic, dar, evident, și pentru pacienta. 
Cum se formează aceste aderente? Este vorba despre un țesut fibros, așa cum este o cicatrice după operația. Acest țesut se formează întotdeauna în ultima etapă a unui episod inflamator. Țesutul astfel format are rolul de a repara locul unde a fost agresiunea, lupta dintre agresor și organism. Dar, după un singur episod de inflamație nu se ajunge la boala aderentiala. Numai după episoade prelungite și/sau multiple inflamatorii se ajunge la tabloul grav descris. 
Dar, se ajunge în acest stadiu al bolii, adică endometrioză extensivă, numai dacă nu se face tratamentul medicamentos. Cu cât acest tratament se începe mai devreme (pubertate, adolescență), cu atât mai discrete sunt aderentele. 
Foarte importantă este sarcina. Dar, numai în situațiile în care se ajunge la endometrioză extensivă apare infertilitatea. Vom vorbi mai mult despre acest aspect în cadrul tratamentului, în partea următoare.